http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro
http://coltisorderai.blogspot.ro

BANNERE


EnterClick Toate retetele sunt pe Petitchef autor prezent pe gatesteinteligent Recensamantul Bloggerilor Reprezint Dobrogea in recensamantul Bloggerilor
Icoana brodata cu margele
Retete de mancaruri. Retete culinare.
...... ... Fericiti cei Prigoniti
... http://coltisorderai.blogspot.ro

luni, iunie 28, 2010

COTLET DE PORC IMPANAT


Ingrediente:


1 kg cotlet fara os bucata intreaga sau muschi de porc bucata intreaga

3 buc. carnati cabanos (puteti folosi si oltenesti)

mustar

200-250 ml vin

sare,piper,ienibahar,cimbru

ulei

Optional puteti adauga in tava si putin mujdei de usturoi.



Astazi m-am gandit sa adaug si niste ciupercute in tava ca tot mi-a mai ramas de la pizza un borcan ...



Mod de preparare:

 Carnea se spala,se zvanta si se fac 3,4 gauri in care se introduc carnatii cabanos sau oltenesti - de la un capat la altul.

Dupa ce se impaneaza,se unge bine pe toate partile cu un amestec preparat din ulei si mustar,apoi se trece prin amestecul de condimente. si se aseaza in tava in care am pus cateva linguri de ulei .


Cand se rumeneste se toarna un pahar cu vin alb ,se adauga ciupercile si se mai lasa la cuptor pana se rumeneste frumos . Daca este nevoie se mai  adauga cateva linguri de apa calda in sos.



Se taie felii cand se raceste.


Se serveste cu ciupercute, piure de cartofi sau broccoli, gogosi de cartofi, legume fierte sau gratinate etc.

CONOPIDA PANE IN ALUAT DE POST



Ingrediente:


o conopida ,otet,sare,piper,zeama de lamaie,faina,apa minerala,ulei pentru prajit


Mod de preparare:

Conopida se curata de frunze,se desface buchetele,se spala si se fierbe in apa cu sare si putin otet.Se lasa sa fiarba pana se inmoaie - nu sa se sfarame,dupa care se scurge, se clateste sub jetul de apa rece si se lasa la racit.


Separat se va face aluatul de clatite.Aluatul de clatite se pregateste mai vascos sa se poata prinde pe buchetelele de conopida.

Intotdeauna cand faceti aluatul de clatite puneti in castron mai intai faina,sare,piper,zeama de lamaie dupa gust si apoi apa minerala ,astfel nu se vor mai forma cocoloase .Se tine compozitia 15min-20 min la frigider.


Buchetelele de conopida se trec prin aluat,apoi se introduc imediat in uleiul incins si se rumenesc pe ambele parti. Dupa prajire se scot pe hartie absorbanta pentru a se elimina surplusul de ulei.
Se servesc ca atare sau cu un sos format din putin ulei ,mujdei de usturoi,otet de mere,patrunjel si marar tocat marunt.


29 iunie POMENIREA SFINTILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL

 LA MULTI ANI SI MULTA SANATATE SOACREI MELE PETRA IONITA !

SA TRAITI CU NUMELE!



In fiecare an, pe data de 29 iunie, facem pomenirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, de 29 iunie a anului 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.


Sfantul Petru, fratele apostolului Andrei, a fost de origine din Bethsaida, localitate in apropierea Lacului Tiberiadei. Cand si-a inceput activitatea publica, Petru era deja casatorit si se mutase la Capernaum, unde traia impreuna cu soacra sa. Nicaieri nu se face mentiune in legatura cu sotia sa, desi din Epistola intai catre Corinteni 9, 5, se poate deduce ca el si-a luat sotia in calatoriile sale misionare. Textele canonice nu ne spun daca Petru a avut sau nu copii, doar Faptele apocrife ale lui Petru vorbesc despre fiica sa. Adeseori, Petru devine purtatorul de cuvant al celorlalti apostoli. Desi privilegiul prioritar de a fi descoperit ca Iisus este Mesia ii revine Sf. Apostol Andrei (Ioan 1,41), Petru este cel care afirma cu mai multa tarie acest lucru, fapt pentru care Mantuitorul il evidentiaza (Matei 16, 13-20). Cu toate acestea, el este cel care fluctueaza in credinta sa in Hristos, de la afirmare si pana la negare sau lepadare de El. Petru este intre primii ucenici care au sosit la mormantul Mantuitorului, dupa ce femeile anunta invierea Sa, iar dupa inaltarea la Cer, se erijeaza, fara a fi ales de cineva, in conducator al apostolilor, isi exercita rolul de conducator in numirea celui care il inlocuia pe Iuda (Fapte l, 15-22); vorbeste la Pogorarea Duhului Sfant (Fapte 2, 14-41); este unul din cei dintai apostoli care savarseste o minune in numele lui Iisus (Fapte 3, 1-10); ii condamna pe Anania si Safira; savarseste multe minuni; il primeste pe Cornetius in Biserica (Fapte 10, 1-11, 18), ceea ce a fost intepretat ca un prim gest de deschidere a invataturii crestine catre neamuri, desi in disputa cu Sf. Apostol Pavel este cel care sustine cererile iudeo-crestinilor privind observarea practicilor impuse de Lege (Galateni 2, 11-21); iese in evidenta cu ocazia sinodului apostolilor de la Ierusalim (Fapte 15, 7-11). S-a savarsit la Roma, prin moarte martirica, alaturi de Sf. Pavel, in timpul persecutiei neroniene.

Petru (nume corespunzand gr. pétros si aram. kepha, cu intelesul de "piatra, stanca") se lamureste prin Evanghelie: "Iisus, privind la el ,la Simon, fratele lui Andrei, i-a zis: Tu esti Simon, fiul Iona; tu te vei numi Chifa ,"Si Eu iti zic tie ca tu esti Petru, si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile iadului nu o vor birui" (Matei 16, 18 ) loc invocat abuziv de catolici pentru fundamentarea "primatului papal". Mostenit din latina populara in forma Chetru (Sanchetru, de la Sanctus Petrus), numele a fost reintrodus ulterior pe filiera greco-slava, formele lui romanesti cele mai raspandite fiind Petru, Patru si Petre (diminutive: Petrut, Patrut, Petrus, Patrus, Petrica, Petrisor etc.), cu femininul Petra (diminutive: Petruta, Patruta, Petrica s. a.). Numele mic Petru sta la originea multor nume de familie (dintre care unele au fost initial tot nume de botez: Petrea, Petrache, Patrascu etc.). Petroniu si Petronela (nume rare la noi, cu caracter neologic si livresc) n-au legatura etimologica cu numele grecesc al apostolului, ci provin din vechiul nume latin Petronius (de la petro, "berbec").

Sfantul Apostol Pavel, "Apostolul neamurilor", s-a nascut intr-o familie de evrei descendenta din tribul lui Beniamin, in Tarsul Ciliciei, probabil in primii ani ai erei crestine, primind numele de Saul. A fost crescut si educat in traditia fariseica, se pare, la Ierusalim, desavarsindu-si educatia sub indrumarea vestitului rabin Gamaliei. In zelul sau fata de religia parintilor sai, Saul devine persecutor al crestinilor, vazand in credinta crestina un dusman de moarte al traditiei legaliste iudaice. In drum spre Damasc, unde se indrepta pentru a-i aresta pe crestinii de acolo si a-i aduce la Ierusalim spre a fi judecati, Saul traieste momentul de rascruce care ii va schimba definitiv viata. Mantuitorul Iisus Hristos i se arata, invaluit de o lumina stralucitoare, atragandu-i atentia ca cei persecutati nu sunt doar crestinii, ci El insusi, in aceasta identificare a lui Hristos cu cei care cred in El rezida temeiul invataturii pauline despre Biserica, inteleasa ca Trup mistic al lui Hristos. Este botezat de Anania, episcopul Damascului, schimbandu-i-se numele din Saul in Pavel. Dupa o perioada de trei ani in Arabia, merge in Antiohia Siriei, de unde intreprinde cele trei calatorii misionare - in Cipru, Asia Mica, Pamfilia, Frigia, Galatia, Macedonia, Tesalia si Ahaia (Grecia) - dupa care urmeaza captivitatea sa din Cezareea si Roma din anii 61-63. A fost martirizat in timpul imparatului Nero prin decapitare, ca cetatean roman, in acelasi timp cu Petru.

Pavel este forma romaneasca a lui Paul (lat. Paullus, explicat prin adjectivul paullus, "mic"), incetatenita sub influenta greco-slava. La noi, formele cele mai raspandite ale numelui au fost Pavel, Paval, Pavlu, Pavle (ultimele trei iesite azi din uz), cu diminutive ca Pavelica, Pavalas, Pavu etc. (pentru femei: Pavelina, Paulina, Polina, cu diminutive rare ca Paulica, Paulita, Pavelica, Pavelita, Pavaluta, Paveluta etc.). Paul (pronuntat uneori Pol si diminutivat mai ales Paulica) si Paula sunt forme neologice, ajunse la noi sub influenta occidentala, mai ales catolica. La fel si Paulin (care apare insa mult mai rar) si chiar Paulina (desi acesta din urma are si unele precedente locale). Ca si numele Petru, Pavel/Paul sta la baza multor nume de familie (Pavelescu, Pavlovici, Paulescu, Paulian etc., etc.).


Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa îşi serbează hramul. Cu această ocazie, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi în acest lăcaş de cult Sfânta Liturghie.

Începând din 1 Decembrie 2001 Catedrala are şi statut de mănăstire.


După slujbă, absolvenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă vor depune Jurământul de credinţă. Din acest an, fiecare primoţie va avea un nume. Promoţia 2010 poartă numele Arhidiaconului Petre David, unul dintre marii teologi şi profesori care au predat la universitatea constănţeană.
Zidită între anii 1883-1885, Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a suferit deteriorări în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind restaurată între anii 1946-1950, în timpul Episcopului Chesarie Păunescu şi al Patriarhului Iustinian Marina. A fost repictată în stil neobizantin cu decoraţiuni şi motive naţionale româneşti de pictorul profesor Gheorghe Popescu şi de Niculina Dona de la Vrancea. Mobilierul a fost executat după desenele arhitectului Ioan Mincu, la Paris, de către casa André Dore.

Catedrala adăposteşte preţioase moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, aduse din Orientul Apropiat de către Preotul Dimitrie Popescu în anul 1931, moaşele Sfinţilor Epictet şi Astion, descoperite la Halmyris în anul 2001, moaştele Sfinţilor Zotic, Atal, Casmasie şi Filip, ale Sf. Stelian, ale Sf. Auxentie, ale Sf. Simeon Stâlpnicul, ale Sfinţilor Acachie, Ignatie, Eftimie, Mercurie şi Paraschevi, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.



Sursa: http://www.crestinortodox.ro/
          http://www.arhiepiscopiatomisului.ctw.ro/

duminică, iunie 27, 2010

28 iunie Comemorarea a 94 de ani de la moartea pictorului Ştefan Luchian


Ştefan Luchian s-a născut la data de 1 februarie 1868, la Ştefăneşti - Botoşani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian şi al Elenei Chiriacescu. A avut inclinatia spre pictura inca din copilarie,chiar daca mama sa dorea sa urmeze o cariera militara.Cu toate acestea mama sa il inscrie in anul 1885 la Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti pentru a studia pictura.Talentul sau ii aduce odata cu absolvirea in anul 1889 si medalia de bronz pentru un Studiu dupa natura si pentru un Cap de expresie.


El rezistă cu încăpăţânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la şcoala militară. În 1873 familia se mută la Bucureşti. Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în 1889, obţinând medalia de bronz pentru un Cap de expresie şi un Studiu după natură. Avandul mentor si profesor pe Nicolae Grigorescu acesta din urma il incurajeaza sa plece sa studieze in strainatate.Astfel va incepe o perioada plina de success,deschide expozitii, participa si castiga mai multe premii in toata lumea .

Din pacate in anul 1900 apar primele manifestari ale unei boli cumplite,care afecteaza maduva spinarii, si anume Scleroza Multipla.Din pacate din cauza bolii si a saraciei va ramane infirm pentru intreg restul vietii,dar acesta continua sa lucreze si astfel expune neintrerup la diverse expozitii pana in anul 1915.

Prezenta eminenta in viata artistic a timpului, Luchian nu va cunoaste pentru multa vreme succesul. Astfel, la expoziţia sa din 1905, singurul cumparator al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrans de admiratori si prieteni il aclama, condiţia sa materiala continua insa să fie dintre cele mai precare.

Din 1909 pana la sfarsitul vietii va fi ţintuit in fotoliu. Fixase insa in memorie "splendorile scanteietoare" ale peisajului romanesc, pe care il va reda intr-o serie intreaga de opere,iar tehnicile uleiului,a culorilor vor ajunge la o maiestrie de neegalat.

Luchian a murit la 28 iunie 1916. Catre sfarsitul vietii nu mai putea tine penelul cu

degetele paralizate si in permanenta avea pe cineva care i-l lega de incheietura mainii.

A fost membru fondator al “Tinerimii artistice”, societate artistica ce isi propunea dezvoltarea artei dincolo de conventiile academice, iar creatia sa a influentat in mod hotarator evolutia picturii romanesti moderne;.Este cunoscut mai ales ca un sensibil pictor al florilor (“Anemone”, “Garoafe”) (n. 1.02.1868)


sâmbătă, iunie 26, 2010

ARDEI UMPLUTI CU PESTE


Ingrediente:


7-10 buc.ardei gras                                  
700 g file de peste alb (cod,salau)
orez dupa gust(2-3 linguri)
2 cepe
1-2 buc ardei gras rosu sau capia
suc de rosii dupa gust
2-3 rosii
ulei de masline
1/2 leg. patrunjel
1/2 leg. marar
un morcov ras
sare,piper,cimbru
200 ml vin alb

Mod de preparare:
 
Orezul se curata de impuritati,se spala si se fierbe pe jumatate in apa rece cu cateva picaturi de ulei.Dupa ce a fiert se scurge bine.
Ceapa si ardeiul se curata,se spala si se toaca marunt.
Intr-o tigaie se cu ulei incins se caleste ceapa,se adauga orezul,morcovul ras,ardeiul .Cand s-au calit si s-a legat compozitia se stinge focul si se lasa la racit.
Pestele spalat ,zvantat se toaca marunt sau se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu compozitia de mai sus,cu patrunjelul,mararul tocate foarte marunt si se potriveste de sare,piper,cimbru.




Cu aceasta compozitie se umplu ardeii curatati de cotoare,seminte,spalati si scursi de surplusul de apa.
Dupa umplere ardeii se trec cu compozitia prin faina si se aseaza intr-o tava daca ii umpleti taiati pe jumatate sau intr-o craticioara sau vas de lut daca ii umpleti intregi. Se toarna sucul de rosii si rosiile taiate felii,cateva cubulete de ardei gras tocat ,vinul si se introduce la cuptor pentru a se rumeni frumos.Dupa ce opriti focul puteti presara deasupra marar tocat.






POFTA BUNA!

joi, iunie 24, 2010

Pilaf cu peste uscat(sarat)




Ingrediente:


o buc peste uscat ( 1 kg)

5 rosii

150 ml suc de rosii

4 cepe uscate

3 cani orez (cca 400 g orez)

la o cana de orez se adauga 3 cani de apa sau in functie de consistenta dorita

250 ml ulei pentru orez

ulei pentru prajit pestele

sare ,piper macinat si cimbru macinat dupa gust

Cantitatile se maresc sau se micsoreaza in functie de necesitate.


 Mi-au trimis de la tara cateva bucati de crap uscat pregatite chiar de unchiul meu si m-am apucat imediat sa pregatesc ceva bun ,asa cum pe vremuri ne pregateau bunica si matusa mea..


Am facut un pilaf cu peste uscat si un rasol de peste uscat cu legume si mujdei de usturoi avand in vedere ca este sarbatoare si totodata dezlegare la peste.

Mod de preparare:

Am tinut pestele la desarat in apa rece de seara pana dimineata cca 12 ore pentru ca este foarte sarat.
Dupa ce am scos pestele de la desarat l-am lasat putin la scurs intr-o sita,apoi l-am curat de solzi,l-am spalat bine si l-am taiat bucati.




Am trecut bucatile de peste prin faina amestecata cu malai si le-am prajit pe ambele parti in ulei incins .



 
 
Separat am pus ceapa tocata marunt la inabusit in 250 ml de ulei ,apoi am adaugat orezul spalat foarte bine si le-am lasat in continuare la foc mic .
Cand a inceput sa se umfle orezul se adauga rosiile tocate marunt,sucul de rosii si se mai lasa cca 5-10 minute pe foc ,dupa care se va transfera compozitia intr-o tava si se va introduce la cuptor. Daca este cazul mai puteti adauga un pic de apa calda.


 
 
Cand pilaful este aproape gata se scoate tava din cuptor ,se aranjeaza deasupra bucatile de peste si se mai reintroduce putin la cuptor.





Este o mancare delicioasa pe care o pregatesc mereu cu placere deoarece mi-aduce aminte de copilarie si v-o recomand si voua cu mare drag.
 
 
 
 
 
 

Rasol de peste uscat(sarat) cu legume si mujdei de usturoi



Ingrediente:

1 kg crap uscat

o ceapa uscata

2 fire de ceapa verde

3-4 fire usturoi verde

2 buc morcov

un ardei gras

3 foi de dafin

5-6 cartofi

o lingura otet de mere

3 linguri ulei

piper boabe, boabe de coriandru,cimbru

4 catei de usturoi pentru mujdei

Mod de preparare:

Am tinut pestele la desarat in apa rece de seara pana dimineata cca 12 ore pentru ca este foarte sarat. Dupa ce am scos pestele de la desarat l-am lasat putin la scurs intr-o sita,apoi l-am curatat de solzi,l-am spalat bine si l-am taiat bucati.


Se pun la fiert in apa ceapa ,usturoiul , morcovii taiati rondele ,cartofii taiati cubulete sau sferturi, ardeiul gras,foile de dafin,piper boabe,boabe de coriandru,cimbru,otetul,uleiul si pestele.


Pestele va fierbe primul deoarece fierbe foarte repede.Se scoate, se curata de oase, se taie bucatele,feliute si se aseaza pe o farfurie impreuna cu legumele. Deasupra se toarna zeama in care a fiert pestele amestecata cu mujdeiul de usturoi obtinut din cei 4 catei de usturoi pisati .


Pofta buna!
 

miercuri, iunie 23, 2010

Bors de guvizi de apa dulce



Ingrediente:


Astazi fiind dezlegare la peste am pregatit 3-4 portioare de borsulet de peste...

400 g guvizi de apa dulce
jumatate de morcovel,2-3 felii de albitura,2 felii de telina,jumatate ardei gras,3 fire de ceapa verde,2 fire de usturoi verde,o rosie,o lingura orez,sare,piper si bors dupa gust.


Mod de preparare:

Pestele se curata,se spala si se lasa la scurs intr-o strecuratoare.

Separat se pun la fiert in borsul diluat cu apa orezul spalat si ales in prealabil, ceapa, usturoiul, ardeiul, albitura,telina curatate,spalate si tocate.
 
 
Cand sunt fierte se adauga rosia tocata marunt, pestele si se mai lasa sa fiarba cca 10-15 minute(fiind un peste de dimensiuni mici fierbe foarte repede).Dupa ce se opreste focul se presara leusteanul tocat si se poate servi cu mamaliguta si ardei iute.

24 iunie Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.

In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.


Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul amintita si consemnata de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul sarbatorita in fiecare an pe 24 iunie a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).
 Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in satul Ein-Kerem (langa Ierusalim); este fiul Elisabetei (verisoara Mariei, Maica Domnului) si al preotului Zaharia. Cultul sau s-a dezvoltat, iar Biserica, atat in Rasarit, cat si in Apus, i-a consacrat cateva sarbatori importante: Soborul Sfantului Ioan Botezatorul (7 ianuarie), Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (24 iunie) si Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august).




Dragaica, Sanzienele in traditia populara

In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.

Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani, pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens.

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.


In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le arucau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea care premergea sarbatoarea, in credinta ca, in acest fel isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumte animale, sau puf / pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.


Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.


Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.

Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Acum, ca si alta data, in aceasta zi se aduna mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan.



Noaptea de Sanziene


In fiecare an, pe 24 iunie, romanii marcheaza sarbatoarea Sanzienelor. Noaptea ce precede aceasta zi se crede ca este magica - minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la apogeu. In Moldova, crestinii ortodocsi se roaga la moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Ei spera ca vor scapa astfel de necazuri si de boli.

Hora Sanzienelor

Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si "dau puteri" deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. In popor se crede ca in noaptea Sanzienelor zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici barbatii nu scapa usor. Pe cei care au jurat stramb vreodata, sau au facut alt rau, ii astepta pedepse ingrozitoare, despre Sanziene stiindu-se ca sunt mari iubitoare de dreptate.

Soarele iubirii

Sanzienele reprezinta si un prilej de intalnire a tinerilor ce doresc sa-si uneasca destinele, o sarbatoare iubirii, cinstita cum se cuvine, cu cantec si joc. In ajunul Sanzienelor, fetele si baietii care urmeaza a se casatori se aduna spre seara in sat. E veselie, voie buna si toata lumea e cu sufletul deschis. Se tin balciuri cu tiribombe si calusei. Flacaii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe camp flori de sanziene si impletesc cununi. Apoi arunca peste case coronitele. Daca se lovesc sau se agata de horn, vestesc o cununie apropiata. In zorii zilei flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sanziene la palarii. Se alege "Dragaica". Este propusa una dintr-un grup de sapte fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa, cea mai cuminte si cea mai buna dintre fetele satului. Va fi impodobita cu spice de grau. Celelalte tinere se imbraca in alb. Astfel format, alaiul Dragaicei porneste prin sat si pe ogoare. La rascruci fetele fac o hora si canta voioase. Adesea "Dragaicele" sunt confundate cu "Sanzienele". Dupa unii specialisti, sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora care se invarteste ametitor.


Sursa : http://www.calendarcrestinortodox.ro/
            http://www.lacasuriortodoxe.com/

marți, iunie 22, 2010

Pipote si inimioare de curcan rasol


Ingrediente:


300 g pipote si inimi de curcan

3 cartofi

1-2 morcovi

o ceapa mica uscata sau cateva fire de ceapa verde

patrunjel verde

sare,piper,cimbru,2 foi de dafin

putin vin alb
Mod de preparare:

Pipotele si inimioarele se spala ,se curata de eventuale pielite si se pun la fiert . Dupa ce se ia spuma se adauga ceapa,morcovul taiat felii sau rondele ,cartofii taiati cubulete sau felii ,foile de dafin si se potriveste de sare si condimente.

Cand sunt aproape fierte adaugati putin vin alb,dupa care se scot intr-un alt vas,se toarna putina supa
in care au fiert si se orneaza cu patrunjel verde.Se poate servi cu lamaie,maioneza,hrean sau cu sos remoulad.

Este o mancare rapida si foarte sanatoasa.