http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro http://coltisorderai.blogspot.ro
http://coltisorderai.blogspot.ro

BANNERE


EnterClick Toate retetele sunt pe Petitchef autor prezent pe gatesteinteligent Recensamantul Bloggerilor Reprezint Dobrogea in recensamantul Bloggerilor
Icoana brodata cu margele
Retete de mancaruri. Retete culinare.
...... ... Fericiti cei Prigoniti
... http://coltisorderai.blogspot.ro

joi, ianuarie 29, 2015

Film spiritual – Nasso Lar - – un film deosebit despre lumile spirituale si viata de dupa moarte

Filmul “Căminul Nostru”, este unul dintre puţinele filme ce descriu întâmplările unui suflet plecat în lumea de dincolo prezentând într-un mod accesibil o realitate suprafizică, pe care este posibil, să o întâlnim după moarte și care este oarecum  asemănătoare cu cele descrise și în cartea Urantia.


Romanul “Nosso Lar“, cel mai vândut volum al său aparut în anul 1944 fiind  primul dintr-o lungă serie concepută de spiritul Andre Luiz si relatează despre primii ani trăiţi de spiritul dezîncarnat al medicului Andre Luiz într-o “colonie spirituală”, creată după concepţiile Spiritelor Superioare, în vederea acordării unei asistenţe permanente oamenilor şi spiritelor dezîncarnate.. un fel de oraş unde se strâng spiritele între încarnările succesive, cu scopul de a-şi continua lecţiile despre viaţă.

În cadrul filmului se prezintă strădaniile sale de a se purifica de distorsiunile mentale acumulate în timpul viaţii umane ..  precum și munca sa continuă de a deveni folositor Universului .. aducand astfel un mesaj de optimism şi speranţă.
Filmul îl puteți urmări   pe spiritus.ro
Pace și lumină ! Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Vizionare placuta!

luni, ianuarie 26, 2015

Prietena mea Neli Mihail mi-a scris o poezioara de suflet si pentru suflet ... Sper sa va placa si voua ... Iti multumesc ca existi draga mea prietena !!! Dumnezeu sa te binecuvanteze! FRUMOSUL DIN SUFLET IL VEDE DOAR FRUMOSUL SUFLET


Draga Vali,

Printre oamenii dragi mie
Eesti prezenta-n viata mea,
Draga mea cu chipul dulce
Si cu vorba blanda a ta.

Ai un suflet bun, curat,
Iubitor de Dumnezeu.
Doar cu trupul mai firav..
Insa spre folosul tau.

Osteneala grea a bolii
Sa-ti prinda cununi in Cer,
Cand vei merge intr-acolo..
Sa gasesti in ele flori.

Iti zambesc dulce Valica,
Si in inimioara mea

Te port si cu rugaciunea,
-Doamne, risipeste-i boala grea,
Daca este voia Ta!!

(te pupic,  Neli)

miercuri, ianuarie 21, 2015

Te iubesc sotiorul meu drag! Ieri a fost ziua in care cu multi ani in urma ne-am unit destinele si am jurat ca vom trai impreuna pana cand moartea ne va desparti.


 Dragul meu,iti multumesc pentru toate clipele vietii noastre,fie ca au fost iubire, dragoste, bunatate sau clipe chiar mai putin frumoase ...
 Binecuvantari minunate si multa sanatate sa se reverse asupra ta dragul meu sot... 






miercuri, ianuarie 07, 2015

Concursul Bucatarul Stie Tot s-a incheiat... Felicitari Mirei pentru castigarea marelui premiu, felicitari tuturor castigatorilor si participantilor... Multumesc gustos.ro pentru ca ma regasesc printre fericitii castigatori!!! Astept cu nerabdare premiul surpriza!!!

Concurs zilnic - Bucatarul stie tot

Premiile zilnice constau in cate o carte de bucate sau un premiu surpriza care nu trebuie sa lipseasca din bucataria voastra.
Marele premiu consta intr-un set cu 10 piese din inox, Tefal Intuition.

Castigatorii concursului Bucatarul Stie Tot sunt:

Marele castigator:
17. 12 - 31. 12 2014 - mira

Castigatorii zilnici:

17.12.2014 - Calinescu_Gabriela
18.12. 2014 - valentina ionita
19.12.2014 Sidy
20.12.2014 LALY
21.12.2014 b_adrian68
22.12.2014 Alexandrina
23.12.2014 - Lucica
24.12.2014 - Covaci Camelia
25.12.2014 gicuta
26.12.2014 vandas3
27.12.2014 - Cristian11
28.12.2014 - LUBITA
29.12.2014 - Zotu
30.12.2014 dixi
31.12.2014 - Aurora Pop


Crestinii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc in fiecare an, in data de 7 ianuarie Soborul Sfantului Ioan Botezatorul. ZI DE POST - DEZLEGARE LA PESTE LA MULTI ANI BINECUVANTATI TUTUROR CELOR CARE POARTA NUMELE Sfantului IOAN BOTEZATORUL ! Fie ca toate implinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa va insoteasca pretutindeni. Sa nu-i uitam insa nici pe cei trecuti la Domnul... Odihna Domnului sa vie la cei care nu mai sunt printre noi . Veşnica lor pomenire!!

marți, ianuarie 06, 2015

Botezul Domnului sa va aduca pace si sanatate, iubire si fericire, lumina si bucurii, credinta si speranta! Doamne ajuta!

Pentru creştinii ortodocşi, Boboteaza ( Botezul Domnului) este o sărbătoare închinată Mântuitorului Iisus. Evenimentul religios din data de 6 ianuarie aminteşte de botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe care i l-a făcut Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului.
Până-n secolul al IV-lea, Naşterea Domnului şi Boboteaza erau prăznuite în  aceeaşi zi, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite, astfel că la data de 25 decembrie a fost stabilită  prăznuirea Naşterii Domnului (Crăciunul), iar la data de 6 ianuarie, sărbătoarea închinată  Botezului Domnului.Cu Boboteaza, urmată de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul în data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă.                                                                                                                                   Agheazma este apa „vie”, este leacul care revigorează trupul şi sufletul, alungă bolile şi spiritele malefice din viaţa noastră. Sărbătoarea este cunoscută şi cu numele de Epifania  sau Teophania, termene care provin din limba greacă şi înseamnă „apariţia-arătarea lui Dumnezeu” deoarece, la botezul lui Hristos, Sfânta Treime s-a arătat lumii pentru prima dată. Potrivit evangheliştilor Matei, Marcu şi Luca, atunci glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat, stând în râul Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară asupra lui în chip de porumbel.  Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti ale Bisericii, iar principalul eveniment din această zi constă în sfinţirea mare a apelor, ce urmează Sfinteie Liturghii din Ajunul Bobotezei şi Sfintei Liturghii din ziua praznicului.





Prin ritualul specific acestui praznic, în ziua de Bobotează, se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice. Agheazma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

luni, ianuarie 05, 2015

Vestirea Botezului Domnului, sfintirea locuintelor si a celor ce locuiesc in ele de catre preoti

 PARINTELE PETRU CIPRIAN PRICOP, duhovnicul meu si preot paroh la Parohia Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Constanta

Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, înaintea praznicului Botezului Domnului, preoţii merg în parohii, în casele enoriaşilor, pentru a le sfinţi stropindu-le cu agheazmă mare. Apa sfinţită de preot poartă în ea puterea curăţitoare şi sfinţitoare a harului dumnezeiesc şi aduce binecuvântarea lui Dumnezeu peste casa creştinului. Preotul intră în casele tuturor credincioşilor pentru a-i cunoaşte mai bine, pe fiecare cu problemele sale, pentru a le stropi şi a le binecuvânta locuinţele.

Se stropesc cu agheazmă toţi membrii familiei, casa, gospodăria, chiar şi animalele din curte, ca toate să primească binecuvântarea lui Dumnezeu, acum, la început de an. Este un semn al prezenţei lui Dumnezeu în inimile şi în casele oamenilor, un semn al acceptării prin credinţă a iubirii şi ocrotirii Părintelui Ceresc în viaţa noastră.
Sărbătoarea Botezului Domnului sau Boboteaza este pregătită încă din ajun. Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, este o zi de asceză, o zi de post, o zi de curăţire şi de înălţare spirituală. Credincioşii mai râvnitori ţin în această zi post negru sau nu mănâncă nimic până la asfinţitul soarelui. De asemenea, creştinul se îngrijeşte ca locuinţa lui să fie curată, deoarece preotul va stropi cu agheazmă în fiecare cameră. La vizita pastorală de Bobotează este bine să avem pe masă o lumânare aprinsă şi un vas curat în care se va pune agheazma. Aceasta se va consuma dimineaţa pe nemâncate sau la încheierea ajunării totale din ziua premergătoare Botezului Domnului. Cu un mănunchi de busuioc se stropeşte în semnul Sfintei Cruci în toate încăperile, până la odovania praznicului trecută în calendar la data de 14 ianuarie. Credinciosul trebuie să ştie că apa sfinţită pe care o lasă preotul în vasele pregătite de ei este agheazmă mare din anii trecuţi. De aceea, agheazma ce rămâne se depozitează într-un recipient curat şi se pune la loc de cinste, alături de celelalte obiecte sfinţite din locuinţa noastră.
Legate de vizita preotului cu prilejul Bobotezei s-au păstrat şi unele tradiţii populare frumoase, cum ar fi "colindul de Bobotează", dar şi unele superstiţii lipsite de conţinut duhovnicesc. Una din aceste superstiţii este legată de firul de busuioc pe care preotul îl lasă în casă ca semn de binecuvântare. Există în popor credinţa, în special în rândul fetelor nemăritate, că dacă vei aşeza acel fir de busuioc sub pernă sau îl vei lega cu aţă roşie de deget înainte de culcare, în acea noapte vei visa pe cel ce îţi va fi soţ. Acest obicei ţine de latura folclorică şi nu trebuie încurajat, deoarece firul de busuioc este privit ca un obiect magic, ce poate prezice viitorul, concepţie străină de duhul ortodox. Nu busuiocul aduce noroc, ci agheazma este cea care, prin sfinţenia ei, aduce binecuvântarea în viaţa omului. Botezul Domnului este o sărbătoare a luminii şi a bucuriei şi nu trebuie umbrită cu practici superstiţioase, care nu fac nimic altceva decât să întoarcă cugetul omului de la cele cereşti spre cele pământeşti.

De ce postim în ajun de Bobotează?Darurile duhovnicești și bucuria nespusă a întâlnirii cu Mântuitorul Hristos continuă și prin proslăvirea Botezului Domnului, numită atât de frumos de înaintașii noștri, Teofania ori Boboteaza.

Bucuria sărbătorilor continuă! Am călătorit duhovnicește la Betleem și ne-am închinat Pruncului Sfânt asemenea magilor de la Răsărit. Ba mai mult, ne-am primenit peștera sufletelor noastre și l-am  primit pe Sfântul Copil chiar în taina ființei noastre. Am colindat și am primit colindători, aducând prin colind fior sfânt de cântare cerească; a opta zi  am fost martorii când Maria, Maica Sfântă, a plinit rânduiala legii și a pus numele Iisus odorului ei. Deopotrivă, am asistat la cumpăna dintre ani, cu sufletele pline de emoție la întâlnirea timpului cu veșnicia, participând la un „revelion„ cu totul excepțional, priveghind cu Dumnezeu, cel ce a făcut vremurile și stăpânește veacurile. Darurile duhovnicești  și bucuria nespusă a întâlnirii cu Mântuitorul Hristos continuă și prin  proslăvirea Botezului Domnului, numită atât de frumos de înaintașii noștri, Teofania ori Boboteaza.
Se pare că anul acesta nu vor fi viscole și geruri năprasnice ca odinioară, când poporul credincios trebuia să înfrunte suflarea viforului ca să ajungă în sfintele locașuri pentru a se împărtăși cu aghiazma mare. Dealurile ninse, florile de gheață, lumina mohorâtă a lui ghenar dădeau sărbătorii  alura de poveste. Chiar dacă anul acesta cerul nu va voi să cearnă peste noi ninsori, iar luna lui ghenar va fi neașteptat de generoasă cu temperaturi pozitive,  slava și măreția praznicului nu suferă știrbire căci este o sărbătoare de reînnoire a botezului nostru, prin care  a început relația veșnică de viață și iubire cu Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.  Boboteaza aduce bucurie în viața noastră și pentru că noi prăznuim arătarea Domnului în lume la vârsta de 30 de ani, după ce în taină, în ascultare și rugăciune a crescut și S-a sfințit în firea Lui pământeană, pregătindu-Se pentru lucrarea mântuitoare. Praznicul Teofaniei, sau arătării Domnului în lume, ne mai bucură și  prin faptul că odată cu trupurile sfințim prin aghiazma mare și casele, fântânile, pământurile, gospodăriile noastre, locurile de muncă, mașinile cu care ne deplasăm, spațiile în care ne desfășurăm activitățile cotidiene.Prin aceasta sfințire se bucură toată făptura, arătând că Dumnezeu nu este doar biserică, ci prezent pretutindeni.  O veche zicală românească spune că „omul sfințește locul”. Cum îl sfințim, oare? Insul înstrăinat de Dumnezeu nu poate sfinți nimic. Duhul Domnului prezent în om sfințește și binecuvintează tot ce-l înconjoară. Numai în măsura în care năzuim să ne sfințim viața noastră prin legătura nezdruncinată pe care trebuie s-o avem cu izvorul vieții și al sfințeniei, cu Dumnezeu, vom reuși să împlinim vorba din bătrâni.
Înainte de luminatul praznic al Bobotezei, în ajun, Biserica a rânduit zi de post, chiar dacă aceasta este zi de duminică, așa cum este în acest an. Deja am auzit voci nedumirite. De ce  postesc duminica? Cum să fie harți vineri, iar duminică să fie ajunare?  Unii  mai inventivi  chiar au „oferit” o alternativă, amuzantă ca să nu-i spun altfel:  să ținem post vineri, când e dezlegare la mâncăruri de dulce în contul postului din ajunul Bobotezei, având în vedere că e zi de duminică și…ar fi mai la îndemână. Vă închipuiți că este o înșelare. În Ortodoxie nu sunt valabile astfel de „tranzacții”  ori schimburi de zile, de postiri. Chiar dacă pentru unii  ar părea  curios să țină post aspru în zi de duminică,  rânduiala trebuie respectată și ca să o putem împlini ar trebui să și înțelegem de ce Biserica a prevăzut această zi de postire în ajunul Bobotezei? Ziua de 5 ianuarie are o semnificație aparte căci este premergătoare unei mari minuni pe care Dumnezeu a făcut-o cu omul, după Nașterea Mântuitorului Hristos cu trupul. Este vorba de faptul că omul își va pune mâinile pe creștetul Domnului, a Creatorului său. Și cum să nu postim într-o astfel de zi, pregătindu-ne pentru excepționala întâlnire dintre Creator și creatură! Mai postim și pentru că în ajunul Bobotezei se oficiază slujba Aghiazmei Mari, cu care preoții merg pe la casele credincioșilor și le sfințesc. După rânduială trebuie să gustăm din apa cea sfințită, or acest lucru nu-l putem face decât în stare de post și rugăciune, de ajunare. Acest post de o zi este rânduit de Biserică și pentru a  ne reculege duhovnicește ca să înțelegem cât mai deplin iubirea lui Dumnezeu, Cel în Treime închinat, față de noi oamenii. Desigur, postul din ziua premergătoare Botezului Domnului, are o vechime foarte mare fiind păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească cu dumnezeieștile merinde.
Dacă ajunul Bobotezei va cădea de luni până vineri inclusiv pravila bisericească prevede post aspru sau chiar negru. Se ajunează până la ceasul al IX-lea, după care se consumă doar fructe și legume uscate ori fierte, fără untdelemn. Dacă ajunul va cădea  în zi de sâmbătă ori duminică ca în acest an, atunci nu se mai face ajunare totală, ci, după Sfânta Liturghie și slujba Aghiazmei Mari se pot consuma bucate gătite și cu untdelemn.




sursa doxologia.ro

Botezul în Fiul Unul născut


Tropar la Praznicul Botezului Domnului
În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în Chip de Porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie.

În Ortodoxie, sărbătoarea de 6 ianuarie, sărbătoarea Bobotezei, a Botezului lui Iisus de către Ioan în Iordan este fundamentul celebrării botezului catehumenilor. Sfinţirea cu apa de la botez se realizează prin proclamarea unui poem al Sfântului Sofronie, patriarh al Ierusalimului din 634 până în 638, cel din momentul binecuvântării apelor din 6 ianuarie. Şi ceea ce Tatăl ceresc rosteşte referitor la Fiul Său Cel Unul născut în momentul botezului de către Ioan în apele Iordanului, sfânta Biserică pronunţă în momentul botezului referitor la proaspătul botezat. În momentul în care Iisus Se ridica din apele Iordanului „Şi iată glas din cer zicând: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit”. După Wellhausen, părintele Lagange remarcă faptul că în Vechiul Testament nu este deosbire importantă între fiul mult iubit şi fiul unic. Prin botez, omul devine o fiinţă unică în lume, de nereprodus, de neînlocuit. Ca persoană recreată în apele botezului după chipul lui Dumnezeu treimic şi pentru a-I semăna, omul, ca Dumnezeu, se distinge printr-o abordare nicidecum catafatică, ci apofatică. În greacă „kataphasis” înseamnă afirmaţie, iar „apophasis” negaţie. Deoarece este o persoană creată după chipul Fiului pentru a semăna dumnezeieştii Treimi, omul participă la nesfârşirea celor Trei Persoane divine, este o realitate tainică, adică inepuizabilă prin bogăţia ei, insondabilă prin profunzimea ei, despre care se poate spune mai sigur ceea ce nu este decât ceea ce este. Iar botezul creştin are ca semnificaţie fundamentală să transforme radical modul de existenţă a acestui om făcut inexprimabil, prin prezenţa în el a Dumnezeului Unul în Treime, numai prin raţiunea raţionalizantă, ireductibil, de nereprodus, de neînlocuit.
Mai precis, prin botez, omul trece dintr-un mod de existenţă biologic la un mod de existenţă eclezial. Este ceea ce Ortodoxia numeşte îndumnezeirea în care ea vede chintesenţa mântuirii în Hristos. Pentru Ortodoxie, mântuirea constă în esenţă în aceea că omul nu participă, desigur, la substanţa lui Dumnezeu, ci la existenţa Lui personală. Mântuirea este realizarea, în sânul existenţei umane, a vieţii treimice, este extensia ad extra a modului de existenţă a celor trei Persoane divine. Pentru Ortodoxie, sărbătoarea din 6 ianuarie este indisociabil sărbătoarea Botezului lui Hristos şi cea a Dumnezeieştii Treimi. De aceea, vorbim despre Teofanie mai curând decât epifanie. Orice teofanie este o epifanie, însă orice epifanie nu este neapărat cea a lui Dumnezeu în Treime Unul. Troparul pe care Biserica îl repetă de-a lungul zilei de 6 ianuarie subliniază caracterul treimic al evenimentului pe care-l aprofundează: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, şi Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie!”. Iar la slujba botezului citim finalul Evangheliei după Sfântul Matei care ne spune că în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh ucenicii trimişi de Hristos Cel înviat în misiune în lume vor trebui să boteze toate naţiunile păgâne (Mat. 28, 19). Şi prin trei cufundări/emersiuni oficiantul botează catehumenul: în Numele Tatălui, în Numele Fiului şi în Numele Sfântului Duh. Să fii botezat înseamnă să fii introdus în actul veşnic de viaţă dătător prin care Tatăl comunică Fiului Său Unul Născut plenitudinea părinteştii lui Vieţi, adică Duhul Său Cel Sfânt. Şi această introducere îndumnzeitoare înseamnă pentru om transformarea din individ în persoană. La această transformare cugetă Biserica atunci când îl face pe slujitor să spună, referitor la viitorul botezat în ultima rugăciune a slujbei catehumenatului: „Dezbracă-te de omul cel vechi şi îmbracă omul nou pentru viaţa veşnică... ca să nu mai fie un copil de carne, ci un fiu (o fiică) a Împărăţiei Tale”. „Un copil de carne” sau „omul cel vechi” este individul care trăieşte o viaţă firească, biologică, supusă nevoii fireşti. Este existenţa omenească în condiţia ei căzută, animalizată de păcat : slab, fragil, nevolnic, vremelnic, stricăcios, pământesc.
(Părintele Andrei Borrely, parohul bisericii Sfântul Irineu din Marsilia, Franţa)








Vă doresc să aveți o săptămână cu binecuvântari de la Bunul Dumnezeu,să fiți frumoși,iubiți și să apreciați tot ceea ce aveți! Să începeți lucrul din acest început de an cu gânduri bune și voie bună ! Nu lăsați vrăjmașul,să vă depărteze de Dumnezeu, nu-i permiteți să vă strice bucuria, fericirea și să vă întoarcă din drumul pe care îl aveți de parcurs ! Doamne ajută !